Sa fii fericit cand iti pierzi rucsacul...

Spuneam cu cateva zile in urma ca Dumnezeu poate sa transforme orice neplacere intr-o mare bucurie. Eram convins de asta atunci si sunt convins de asta si acum. Si da, Dumnezeu poate sa transforme mari tragedii in evenimente linistite si inaltatoare. Dar Dumnezeu se poate folosi chiar si neplaceri minore ca sa produca schimbari in inima omului. Neplaceri minore, dar care produc uneori un stress major. Neplaceri minore dar care pot da peste cap o zi intreaga. Asa cum spune Biblia, vulpi mici care strica viile mari.

Ieri si azi am avut parte de o experienta interesanta. Eu sunt cam imprastiat din fire si daca n-as avea capul pe umeri, probabil l-as pierde si pe asta. Din fericire, Dumnezeu mi l-a fixat bine acolo si pana la proba contrarie rezista. Ieri am avut o zi linistita, nemergand la munca dimineata, asa ca am fost bucuros ca pot iesi afara, mai ales ca din cauza viscolului nu mai iesisem de vreo 3 zile din casa. Am facut o iesire pana in centru, de unde aveam de incasat niste banuti de la o firma unde mai lucrez eu din cand in cand. Mi-am luat rucsacul, mi-am pus o carte in el (ASEMENEA LUI ISUS, de Max Lucado) si am pornit la drum. Dupa ce am trecut pe la firma, fiindca ramasesem fara de nici unele de mancare, am dat o raita prin magazine, de unde am umplut, cu legume, fructe, lapte si altele necesare vietii, 2 sacose destul de voluminoase si destul de grele, ca de-abia le puteam cara. Din nefericire, a fost o coada imensa la Mega Image asa ca incet incet se apropia ora 16, ora la care trebuia sa plece microbuzul spre cartierul unde locuiesc eu. Pentru cine nu stie, microbuzul la mine pleaca la intervale destul de mari de timp. Daca l-as fi pierdut pe cel de ora 16, as mai fi avut unul la 17.30 si mi-era destul de greu sa astept in frig atata timp. Asa ca am fost nelinistit stand la coada, dar Dumnezeu a facut pana la urma ca la 15.59 sa ies pe usa magazinului si sa alerg repede sa prind microbuzul. Chiar cand am ajuns in dreptul lui, a demarat si a plecat. Nu stiam ce sa fac, cum sa-l opresc. Am strigat eu la sofer, in timp ce alergam dupa microbuz, dar nu mai speram sa il prind. Din fericire, o doamna m-a vazut si i-a spus soferului sa opreasca. A oprit si am reusit, istovit, sa urc in microbuz. Transpirat, cu rucsacul in spate, cu 2 sacose uriase dupa mine, am reusit cu greu sa ma strecor pana in spatele vehiculului, unde am gasit locuri libere. Eram fericit ca am prins microbuzul, chiar daca am rasuflat din greu vreo 5 minute dupa aceea. Am lasat sacosele pe culoar, iar rucsacul l-am pus pe scaunul de langa mine. Aveam sa ma bucur de un drum de 15 minute linistit pana acasa. Ajuns in cartier, am vrut sa nu pierd timpul si sa cobor cat mai repede, asa ca am luat sacosele si m-am indreptat spre usa din spate. A oprit, am coborat si rapid am ajuns acasa, unde mi-am petrecut seara cu cei dragi ai mei.

Dimineata, trebuind sa ma duc la scoala, am vrut sa-mi caut cele trebuincioase… Ia insa rucsacul de unde nu-i… Atunci mi-a cazut fisa. Rucsacul ramasese in microbuz. Nu aveam foarte multe de valoare, insa aveam nevoie de agenda mea si imi parea rau de cartea pe care incepusem sa o citesc. Nu era mod mai urat sa inceapa ziua… Dar am mers mai departe, am plecat la scoala fara nimic la mine si speram ca dupa amiaza, cand ajung acasa, sa vorbesc cu soferul de pe microbuz, sa vad daca a gasit rucsacul. Dupa ce am terminat orele, am rezolvat ceva probleme prin oras, am reusit sa ajung acasa si cu indoiala, la 16.15 am mers la microbuz. Inca de la departare, soferul m-a vazut si mi-a aratat rucsacul. Eram bucuros. Insa ceea ce m-a bucurat, de-abia acum urma. Probabil soferul cautase in rucsac dupa vreo modalitate de contact si a dat peste carte, asa ca m-a rugat, daca am, sa-i dau si lui o Biblie. Mi-am dat seama ca desi eu am fost trist ca un asemenea eveniment se intercalase in viata mea, Dumnezeu folosise acest prilej pentru a chema un om la El. Tristetea mea s-a transformat intr-o mare bucurie si mi-am dat seama, inca o data ca Dumnezeu se foloseste de orice eveniment din viata noastra pentru a schimba vieti. Nu va ingrijorati de ce vi se va intampla, pentru ca El e la carma vietilor noastre.