duminică, 21 februarie 2010

Hohote de ras

Te inchini?

Inchinarea e un fenomen, care pus in discutie aduce pareri contradictorii. Pentru ca fiecare om de pe planeta asta are un mod original de inchinare.

Daca intrebi un musulman ce este inchinarea, iti va spune ca este acel proces de purificare pe care il realizeaza inainte de a se intinde pe covorasul lui, de cinci ori pe zi, la orele fixe de rugaciune. Acolo Allah primeste toata inchinarea lui. Trebuie sa mearga in fiecare an in pelerinaj la Mecca si sa tina un post de o luna de zile (Ramadan). Aceasta este inchinarea lui.

Daca intrebi un hindus ce este inchinarea, iti va spune ca inseamna credinta in Brahman, starea suprema, stapanul Universului sau in fata diferitilor zei (cam 300.000) si respectarea diferitelor ceremonii si rituri religioase.

Daca intrebi un budist ce este inchinarea, el va considera ca nu trebuie sa te inchini nimanui (nici macar lui Buddha, asa cum cred multi), ci ca trebuie sa treci prin multe experiente de viata, reincarnandu-te de mii de ori. Inchinarea este meditatie profunda si aceasta meditatie duce la Nirvana, o stare de renuntare totala la orice dorinta.

Daca intrebi un ortodox ce este inchinarea, iti va spune ca trebuie neaparat sa te inchini in biserica, in fata icoanelor, neaparat sa te inchini cu fata spre rasarit si neaparat sa pupi mana preotului atunci cand il vezi. De fiecare data cand vezi o cruce sau o biserica, trebuie inceput ritualul facerii crucii.

Daca intrebi un catolic ce este inchinarea, iti va spune ca e foarte importanta inchinarea la Fecioara Maria. De asemenea, fiindca Isus a murit in chinuri, unii trebuie neaparat sa sufere, folosind astfel autoflagelarea. Papa este un alt personaj care merita inchinarea lui, fiind autodeclarat Loctiitorul lui Isus Hristos pe pamant.

Daca intrebi un protestant ce este inchinarea, iti va spune ca nu trebuie sa te mai inchini la icoane sau la idoli, ci e de ajuns acum doar sa te inchini in mintea si inima ta, in liniste, nemaiavand nevoie de chipuri cioplite in biserica.

Daca intrebi un neoprotestant (baptisti, penticostali, adventisti, crestini dupa evanghelie etc.) ce este inchinarea, iti va spune ca este modul lui de a se purta la biserica (cantari, rugaciuni, predici etc.) si acasa in momentele de studiu a Bibliei si de rugaciune personala.

Si apoi citesc in Geneza, capitolul 22, versetul 5, acolo unde, Avraam, unul dintre cei mai credinciosi oameni din istoria omenirii, porneste intr-o calatorie spre muntele Moria, acolo unde Dumnezeu ii porunceste sa aduca jertfa pe singurul lui fiu. Avraam se increde in fagaduintele lui Dumnezeu, porneste la drum, si in versetul 5 le spune celor care ii insoteau: eu si baiatul, ne vom duce pana colo, sa ne INCHINAM si apoi ne vom intoarce la voi. Pentru Avraam, acest eveniment era inchinarea. Inchinarea inseamna sa aduci la Dumnezeu tot ce ai mai de pret. Inchinarea este sa predai Domnului viata ta. Asta a insemnat pentru Avraam inchinarea. Si asta spune Biblia ca este inchinarea adevarata. Si astfel vrea Dumnezeu sa I te inchini. Daruindu-I tot ce ai mai de pret. Familia ta. Slujba ta. Banii tai. Inima ta. Viata ta.