Scopul pentru care ai fost creat

Un moment important in viata noastra este atunci cand incetam sa lucram pentru Dumnezeu si incepem sa lucram cu Dumnezeu. Pentru cei care isi dadeau silinta sa lucreze pentru Dumnezeu e o veste proasta si un sfat in acelasi timp. Dumnezeu nu are nevoie sa lucrezi pentru El. Dumnezeu vrea sa lucreze impreuna cu tine pentru semenii tai.

Daca nu esti cuminte, o patesti!

Am dat in cartea Deuteronom, in capitolul 21, versetele 18-21, peste o porunca extrem de dura. Spune astfel:

Daca un om are un fiu neascultator si indaratnic, care n-asculta nici de glasul tatalui sau, nici de glasul mamei lui si nu-i asculta nici chiar dupa ce l-au pedepsit, tatal si mama sa-l ia si sa-l duca la batranii cetatii lui si la poarta locului in care locuieste. Sa spuna batranilor cetatii lui: IATA, FIUL NOSTRU ESTE NEASCULTATOR SI INDARATNIC, N-ASCULTA DE GLASUL NOSTRU SI ESTE SI LACOM SI BETIV. Si toti oamenii din cetatea lui sa-l ucida cu pietre si sa moara. Astfel sa cureti raul din mijlocul tau, pentru ca tot Israelul s-auda si sa se teama.

Asa ca, cei care stiti ca ati fost cam neascultatori in ultimul timp, ar trebui sa fiti multumitori ca doar ati fost certati sau ati luat o bataita zdravana. E mult mai bine decat ce pateau fiii obraznici in vechiul Israel.

Gelozia. Pro sau contra?

Intr-o zi un copilas mic a fost luat de mana de tatal lui si au plecat intr-o calatorie. O calatorie pe care copilasul o astepta de mult si in a carei plecare nu mai credea. Insa tatal lui intarziase putin momentul pentru ca dorea sa gaseasca locul ideal pentru petrecerea timpului.

Calatoria a inceput si copilul era captivat de tot ce vedea si de tot ce ii arata tatal sau. Multe lucruri formidabile, pe care copilul nu le mai vazuse, lucruri de care se minuna. Totul era perfect. Copilul se incredea cu totul in tatal lui si spera in reusita calatoriei.

La plecare, tatal a pregatit ceva de mancare sa aiba pe drum, nu cine stie, dar o mancare sanatoasa si hranitoare, insa, dupa cateva zile, copilul a inceput sa devina nemultumit. A inceput sa planga dupa mancarea de acasa. Tatal a incercat sa-l consoleze dar cand a vazut ca nu se intelege cu el, i-a dat sa manance ce-i dorea inimioara. Lucru care a dus la dureri de burta si la varsaturi, fapt ce ar fi trebuit sa-l invete minte pe micul copilas sa nu mai fie lacom.

Dupa alte cateva zile, copilasul nu a mai fost multumit de apa pe care o luasera de acasa. Se invechise si nu mai era nici atat de multa asa ca a dorit apa proaspata. Si tatal i-a cumparat apa proaspata.

Vazand ca baietelul devenise cam nemultumit si se cam revolta impotriva lui, tatal i-a impus niste reguli. Daca vrea sa le respecte, relatia dintre ei ar fi fost buna, daca nu, ar fi avut de suferit multe pedepse pentru momentele cand nu era cuminte. Dar chiar in momentele in care tatal sau vorbea cu el si il invata lucruri bune, copilasul era atent la jucariile lui. Asa ca nu prea a bagat in seama spusele tatalui. Vazand aceasta tatal s-a suparat, dar in urma rugamintilor de iertare ale copilului, tatal s-a induplecat si a mai discutat odata cu el despre regulile pe care trebuia sa le indepliniseaca.

In urmatoarele zile, copilul a alternat momentele in care petrecea timp cu tatal cu momentele in care fugea de langa el. Tatal il cauta mereu atunci cand fugea si incerca sa-l aduca inapoi, sa ii explice ce gresea si cat de rau i-ar fi daca ar pleca definitiv. Erau momente in care tatal era nevoit sa-si pedepseasca copilul, pentru ca acesta nu prea intelegea de bunavoie. Era nevoie uneori de masuri extreme pentru a-l face pe baietel sa inteleaga ce vrea tatal de la el. Si tatal dorea tot timpul sa-i fie bine pruncului.

In timpul calatoriei, tatal l-a invatat foarte multe pe copil. Cum si ce sa manance, cum sa se imbrace, cum sa se poarte cu prietenii lui si cum sa se poarte cu cei care ii gresesc, ce sa faca atunci cand greseste fata de alti oameni sau fata de tatal lui, ce sa faca in fiecare zi si in zilele de sarbatoare si multe alte lucruri extrem de interesante.

In apropierea destinatiei finale, copilul a inceput sa faca mofturi, ca vrea acasa, ca nu ii convine locul in care l-a adus tatal lui, ca e prea mare aglomeratia acolo si ca vor fi copii care se vor lua de el si s-a suparat foarte rau pe tatal sau ca l-a adus pana aici. Vazand asta, tatal l-a lasat o perioada singur, intr-o padurice, fara nici o metoda de a gasi drumul. Dar tatal stia unde e copilul. Se ascundea de el dar il urmarea non stop. Si se ingrijea in fiecare zi de nevoile lui. Si il iubea. Doar ca amana momentul de plecare spre locul in care promisese sa-l duca.

Dupa ce copilul si-a dat seama de ce l-a pedepsit tatal sau, si-a cerut iertare si au pornit impreuna spre locul promis. Numai ca, pe drum, au dat de alti copilasi, care isi bateau joc atat de baietel cat si de tatal sau. Si tatal i-a indepartat repede din calea lor, uneori chiar extrem de violent. Unora nici nu a mai apucat sa le para rau ca s-au purtat atat de rau cu tatal si fiul sau.

In sfarsit, dupa o calatorie mai lunga decat se preconiza, au ajuns amandoi in locul spre care plecasera.

Copilul din poveste este poporul Israel la iesirea din robia Egiptului, in drum spre tara Canaanului, tara promisa, in care curgea lapte si miere. Tatal din poveste este Dumnezeu. Un Dumnezeu gelos, care a facut orice este posibil pentru a se tine de cuvant si a-si duce poporul ales in tara fagaduita. Nu a tinut cont de faptul ca a trebuit sa amane sosirea 40 de ani, ca a trebuit sa scoata din istoria omenirii atatea popoare. Doar ca sa duca poporul evreu in locul pe care i-l promisese.

Si acum stau sa ma gandesc… Gelozia noi o privim ca pe un lucru rau, dar Dumnezeu se autodeclara un Dumnezeu gelos. Cum privim noi aceste evenimente, cum privim aceasta atitudine a lui Dumnezeu fata de poporul sau si fata de celelalte popoare? E bine sa fii gelos sau nu? E bine ca Dumnezeu e gelos in ceea ce te priveste sau nu?

Iubesc fiindca am fost iubit mai intai...

Un verset foarte interesant din Coloseni 3:12 spune:

Astfel dar, ca niste alesi ai lui Dumnezeu, sfinti si prea iubiti, imbracati-va cu o inima plina de indurare, cu bunatate si smerenie, cu blandeta, cu indelunga rabdare.

Interesant e ca ai impresia, ca om, ca trebuie sa fii indurator, bun, umil, rabdator, sa ii iubesti pe cei din jurul tau, pentru ca altfel nu ai cum sa fii ales de Dumnezeu, nu ai cum sa fii iubit de El. Insa Scriptura spune ca, dimpotriva, noi ar trebui sa fim astfel fiindca am primit deja o mantuire minunata, ca Isus ne-a iubit mai intai. Celor care credeau ca trebuie sa faca ceva pentru a-L indupleca pe Hristos sa ii ia si pe ei in cer, va dau o veste proasta. Daca aceste incercari au la baza eforturi proprii, nu au nici o valoare in ochii lui Dumnezeu. Ceea ce conteaza e ce face Isus in viata ta. Pentru ca de aici vin adevaratele valori ale inimii.

Baietelul meu energic

Tati canta si Horia danseaza

Dumnezeu te iubeste exact asa cum esti!

Am descoperit, de curand, cateva idei extreme de interesante, care m-au alinat si incurajat foarte mult. De aceea voiam sa va expun si voua cateva dintre aceste idei.

Dumnezeu te iubeste exact asa cum esti. Daca iti inchipui ca iubirea Lui pentru tine ar fi mai puternica daca credinta ta ar fi mai puternica, te inseli. Daca iti inchipui ca iubirea Lui ar fi mai adanca daca gandurile tale ar fi mai profunde, te inseli din nou. Nu confunda dragostea lui Dumnezeu cu dragostea oamenilor. Dragostea oamenilor creste adesea in raport cu performantele tale si descreste atunci cand gresesti. Nu e la fel si cu dragostea lui Dumnezeu. El te iubeste exact in postura in care te afli. Dragostea lui Dumnezeu nu inceteaza niciodata. Nici daca Il sfidam. Il ignoram. Il respingem. Il dispretuim. Nici daca nu-L ascultam. El nu se schimba. Bunatatea noastra nu o poate spori. Credinta noastra nu ne face sa o meritam, nici ignoranta noastra nu ne pune in pericolul de a o pierde. Dumnezeu nu ne iubeste mai putin daca esuam sau mai mult daca izbutim in ceva. Dragostea lui Dumnezeu nu inceteaza niciodata.

Dumnezeu te iubeste asa cum esti, insa refuza sa te lase asa.